O scrisoare înlăcrimată
29 August 2005, Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul
Am aflat acum de pierderea marelui Mitropolit ANTONIE PLAMADEALA.S-a dus la Domnul azi-noapte,de ziua Taierii Capului Sfantului Ioan Botezatorul,dupa suferinte lungi si numai Dumnezeu stie cat de grele.Moartea insasi capata acum o insemnatate simbolica fiindca ,la zi sfanta,capul lui mandru,de „om vechi”,din Romania paralela,a cazut dupa ce ani de-a randul se straduisera sa i-l ia ,
impingandu-l catre pierzare.Acum au reusit si L-au ucis!Numai eu stiu cat de senin,de bine-facator si de energic era cu doar putina vreme inainte de Inceputul Destramarii acestei tari.Cand aceasta a
inceput,si continua azi cu o intensitate pe care numai lucrarea necuratului o poate avea in a face Raul,a inceput sa se clatine.Si s-a clatinat,impresurat din toate partile si umilit de toti cei ce se instapanisera peste acest popor pasnic,ce nu-si merita soarta.Dar nu a cedat. A facut,cat de greu i-a fost,ceea ce trebuia facut,pana la capat.
Lucrarea lui ,devenita tainica,precum marile ape subterane ce lucreaza asa cum Ziditorul a toate le oranduieste,s-a intarit cu vremea si va continua,devenind aproape o Invatatura fundamentala, cu cat timpurile ce le traim vor fi mai tulburi si spaimele noastre mai mari si mai neintelese.Catre aceasta lucrare ne vom indrepta,ca un corp fundamental de povete ce apartin unui alt Inaintemergator,mereu si mereu,cat se va mai vorbi Limba Romana pe Pamant. Astfel ne gandim astazi la cel caruia i se va zice odata,nu prea tarziu, Antonie cel Mare de la Sambata de Sus,care fost-a si va ramane Marele Invatator. Dumnezeu, in nepatrunsa si enigmatica Lui intelepciune,va sti sa-l oranduiasca acolo unde ii este locul iar Legatul ce ne ramane noua va fi inteles poate fara sa ne dam seama,candva,intr-o vreme de Trezie, ce se apropie.
Dr.Artur Silvestri
Stiu ca il veti evoca in rugaciunea tainica pe Marele nostru Invatator si v-as ruga sa o faceti cu cat mai sporita ravna in ziua de vineri, ce urmeaza, cand clopotul cel mare de la Manastirea Brancoveanu va suna a jale.
30 August 2005, de Sf. Alexandru
_______________________________
ANTONIE PLAMADEALA ( 1926 - 2005 ) Scriitor , teolog de seamă , filosof al culturii , istoric şi eseist , personalitate enciclopedică socotit a fi cel mai însemnat autor de literatură religioasă din secolul XX , din România . Cărţi impunătoare prin valoare, soliditate şi mesaj continuu care fac din ansamblul operei un model de atitudine intelectuala si de constructie nationala " tainica ", al carui efect va fi inteles mai bine in viitorul indefinit ce ne asteapta : „Dascăli de cuget şi simţire românească“ (1981), „Tradiţie şi libertate în spiritualitatea românească“ (1983), „Biserica slujitoare“ (1972), „Cuvinte la zile mari“(1989), „Calendar de inimă românească“ (1988), „Pagini dintr-o arhivă inedită“(1984).
_____________________________
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ 